Instituțiile menționate sunt notorii pentru cheltuielile mari, în special cu salariile și primele, finanțate din taxarea companiilor supravegheate, în condițiile în care legea le permite să stabilească singure cuantumul acestor taxe și tarife. În cazul particular al ASF, în ultimii ani, Autoritatea a fost arătată cu degetul de către opinia publică și din cauza falimentelor masive din sectorul asigurărilor pe care nu a reușit să le prevină, cel mai recent fiind cel al Euroins.
Propunerile de modificare a Codului fiscal și de reducere a cheltuielilor la bugetul de stat au fost trimise de Guvern Comisiei Europene sub formă de drafturi de ordonanțe de urgență, însă pachetele de măsuri propuse vor ajunge pentru aprobare în Parlament, ca proiecte de legi pe care Guvernul își va asuma răspunderea.
Comisia Europeană a pus astăzi în dezbatere publică o listă preliminară de produse din SUA pentru care ar putea impune taxe vamele suplimentare, în contextul disputei privind subvențiile acordate constructorilor de aeronave Airbus și Boeing. Dezbaterea se va încheia pe 31 mai.
Deficitul bugetar ar ajunge la 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2017 dacă vor fi aplicate majorările de salarii și de sporuri votate de Parlament, arată un raport al analiștilor ING, publicat marți. Premierul Dacian Cioloș a precizat, tot marți, că estimările guvernului arată că măsurile ar impune cheltuieli suplimentare de 9 miliarde lei, însemnând 1% din PIB.
Politica fiscală, în special reducerile de taxe și creșterile salariale, efectele legii dării în plată, investițiile publice ineficiente și încetinirea reformelor structurale sunt cele mai mari îngrijorări, exprimate în raportul FMI, după ce Consiliul directorilor executivi au încheiat consultările cu România, în baza articolului IV.